Ce este depresia rezistentă și cum poate fi tratată, gratuit, cu noua clasă de medicamente. „Sunt persoane din toate mediile sociale”

Pacienții care se confruntă cu episoade repetate de depresie și care au încercat deja alte linii de tratament fără efectele scontate pot fi tratați, gratuit, cu un medicament nou care se administrează în regim de spitalizare de zi.

Tristețea poate fi unul dintre simptomele depresiei FOTO: Pixabay

Acest medicament, sub formă de spray care se administrează nazal, a fost introdus în schema de tratament decontată încă din cursul anului trecut, însă nu toate spitalele sau secțiile de psihiatrie dispun de el și îl pot oferi gratuit. Admiterea unității în program, și implicit decontarea, se face după îndeplinirea de către unitățile sanitare a anumitor criterii, posibilitatea de a oferi servicii în regim de spitalizare de zi fiind una dintre condițiile principale. Spitalul județean de Urgență Slatina este primul din Oltenia care își tratează pacienții cu Spravato, unul dintre atuuri la admiterea în program fiind acela că oferă servicii în regim de spitalizare de zi. Pacienții se pot adresa spitalului, în baza unei scrisori medicale din partea medicului curant, pentru a fi incluși în program, nefiind necesar să aibă domiciliul pe raza județului.

Medicamentul este disponibil pe piață de mai mult timp și poate fi prescris și contra-cost, lucru care s-a întâmplat și până la admiterea pe lista medicamentelor decontate, însă costul pentru pacient este semnificativ.

Cum sunt admiși în program pacienții

Tratamentul se adresează pacienților diagnosticați cu depresie rezistentă. „Depresia rezistentă este depresia care se manifestă prin recurența episoadelor. Adică ea se remite, dar nu revenim ad-integrum, cum se întâmplă, de exemplu, după o intervenție chirurgicală. Adică cea mai mare parte a simptomatologiei se poate remite, dar nu satisfăcător astfel încât pacientul să-și poată relua funcționalitatea, să-și reia viața de zi cu zi. Și atunci lucrurile acestea sunt destul de supărătoare. În general, noi pentru programul de sănătate, ca și istoric pentru pacient, avem în vedere să fi urmat măcar o linie sau două linii de tratament și care să nu fi avut un succes terapeutic. Este momentul în care ne gândim să începem să asociem și medicamentul acesta nou”, a explicat, pentru „Adevărul”, Dr. Mirela Amalia Săndulescu, medic primar, șefa secției Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Slatina.

Înainte de a-i admite în program, medicii se asigură că pacienții sunt stabili din punct de vedere somatic. „Cea mai mare piedică pe care ne-ar putea-o pune nouă administrarea acestui tratament ar fi pacienții care sunt diagnosticați cu hipertensiune și nu-și controlează foarte bine valorile tensionale. Acesta este un criteriu de elecție. Unul dintre criterii”, a precizat medicul. Pacienții beneficiază și de un consult cardiologic, pentru că necesită o monitorizare mai atentă, fiind realizată o evaluare amănunțită înainte de inițierea tratamentului.

„Îl monitorizăm înainte de administrare, îl monitorizăm după administrare. Sunt ceva efecte secundare care pot apărea, aici depinde foarte mult de la caz la caz”, a adăugat medicul.

După administrare pacientul rămâne timp de două-trei ore, sau cât este necesar pentru a se simți în siguranță, sub supravegherea personalului medical. În ziua administrării nu are voie să conducă, în schimb de a doua zi medicamentul se metabolizează și condusul este permis. În luna în care este inițiat tratamentul sunt două administrări pe săptămână. Ulterior, în următoarele trei se administrează o dată pe săptămână, iar în următoarele două luni se procedează la o administrare la două săptămâni. „Aici putem vedea exact cum evoluează fiecare caz în parte și putem prelungi administrarea dacă la un moment dat nu apar rezultatele pe care noi le așteptăm. Cu cât sunt mai puține episoade depresive în antecedente, cu atât șansele de remisiune se văd mai repede. Adică remisiunea apare mai precoce”, a mai precizat dr. Săndulescu.

„Nu este un medicament cu rezultate spectaculoase, dar…”

Efectul medicamentului este creșterea neuroplasticității cerebrale, ceea ce face ca alte medicamente administrate pacientului să fie la rândul lor mai eficiente. „Nu este un medicament cu rezultate spectaculoase”, avertizează medicul, iar sublinierea vine pentru că cei mai mulți pacienți se așteaptă ca lucrurile să se schimbe în bine imediat. „El, cumva, își propune să crească numărul de dendrite pe care medicamentele celelalte acționează.  Practic, crește neuroplasticitatea cerebrală și acesta este un proces care se întâmplă în timp. Studiile spun că numărul de dendrite crește chiar de două ori mai mult după un interval de câteva zile de la administrare. Dar nu la toată lumea se întâmplă lucrurile acestea. Dacă este un pacient vârstnic nu mă aștept ca el să aibă rezultate spectaculoase după o lună de zile sau după două. Aștept minim trei luni de zile și vedem”, adaugă dr. Săndulescu.

Creierul unei persoane afectate de depresie, explică medicul, nu reușește să mai capteze aceeași cantitate de serotonină pe care o captează creierul unei persoane fără această afecțiune. Asta se întâmplă la primele episoade, după care în etiopatogenia depresiei intervin și alți neuromediatori, cum sunt dopamina sau acetilcolina.

„În creierul nostru și în organismul nostru se secretă o grămadă de substanțe. La un moment dat, dezechilibrul între substanțele acestea, și mai ales secreția scăzută de serotonină și de dopamină, se manifestă în plan clinic cu simptome depresive și anxioase. Și atunci, noi venim cu medicamentele de primă linie. Sunt medicamente care de primă linie acționează în principal pe recaptarea serotoninei și aducerea serotoninei la nivel cerebral în niște intervale funcționale. Pe măsură ce numărul de episoade depresive crește, apare un fenomen. O parte din structura aceasta cerebrală se modifică, dispar foarte mulți receptori, mai pierdem substanță cerebrală. (…) Și atunci, medicamentul acesta vine să refacă structura neuronală, astfel încât medicamentele celelalte să acționeze și să putem aduce în echilibru secreția de neuromediatori care e disfuncțională într-un episod depresiv”, a explicat psihiatrul.

În depresia rezistentă s-au constatat rezultate mai rapide, în cazul administrării acestui medicament, la pacienții tineri, care nu au apucat să dezvolte prea multe episoade depresive, iar organismul răspunde mai repede la acest gen de stimuli. La persoanele de peste 45 – 50 ani se văd îmbunătățiri după o lună și jumătate.

Un alt avantaj al acestui tip de tratament este faptul că are mai puține efecte secundare comparativ cu clasele vechi de antidepresive triciclice.

Cum recunoaștem depresia

Medicul Amalia Săndulescu explică și cum se manifestă depresia, care este observată adesea mai întâi de persoanele din anturajul pacientului.

„Observăm că există o stare de tristețe, care apare cea mai mare parte a zilei, cea mai mare parte din săptămână sau din lună: că există tendința la retragere; că există lipsa de motivație și voință în desfășurarea activităților curente; că nu mai există plăcere pentru desfășurarea acestor activități, inclusiv în ceea ce privește lucruri legate de igienă personală, de alimentație; tendința de a fi poate neliniștiți sau, din contră, foarte absenți, sentimentul de anestezie emoțională, nu mai rezonează afectiv cu foarte multe lucruri; că există perioade în care se îngrașă sau perioade în care slăbesc foarte mult; gânduri, apar o groază de gânduri de inutilitate, de culpă, pot ajunge chiar și la gândurile acestea și la intensitate psihotică, adică să aibă idei delirante de persecuție, de urmărire, de prejudiciu”, a precizat medicul. Pot de asemenea să apară simptome anxioase, atacuri de panică, care se suprapun peste tabloul depresiv. Poate să apară insomnia, pot să apară scăderea sau creșterea apetitului, lipsa de motivație, stimă de sine scăzută etc..

„Ideea este că ele trebuie să dureze o perioadă semnificativă, cel puțin două săptămâni de zile, iar unul dintre criteriile foarte importante este că ne afectează funcționalitatea, ne afectează cel puțin unul dintre sectoarele importante ale vieții, fie că vorbim de familie, de profesie, de școală, în cazul elevilor și studenților. Nu se mai simte, nu se mai identifică cu ceea ce era. Primii care observă sunt cei din exterior, după care încet, încet și depresivul conștientizează că este ceva în neregulă cu el”, a mai dezvăluit medicul.

Procentul celor care astăzi acceptă greu consultul și, eventual, tratamentul (dacă problema nu se poate remedia cu psihoterapie, recomandată în primă instanță) este din fericire din ce în ce mai mic, a mai precizat psihiatrul. Mai mult, sunt persoane care vin din proprie inițiativă, conștientizând riscurile și observând că nu mai pot face față provocărilor de zi cu zi iar situația se înrăutățește.

„Sunt persoane din toate mediile sociale și din toate sectoarele de vârstă. Un procent mai mare cred că sunt între 30 și 60 de ani, iar specific vârstnicului sunt tulburările depresiv-anxioase. Adică simptomatologia anxioasă se asociază destul de des. Tulburarea depresivă majoră, simplă, fără elemente de anxietate, e mai rar întâlnită în ultima perioadă”, a mai spus medicul.