Soluții pentru diminuarea efectele inundațiilor din România. Specialist: „Avem lucrări, nu și specialiști”

Marius-Lucian Botoș, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a analizat soluțiile pentru diminuarea efectelor inundațiilor în România. Autoritățile au rămas blocate în perioada în care soluția era reprezentată doar de baraj și digurile, fără ca lucrările hidrografice să fie întreținute.

Inundații la Slobozia Conachii, județul Galați. FOTO: ISU Galați

Ploile torenţiale care s-au abătut începând de sâmbătă asupra centrului şi estului Europei prefigurează inundaţii care ar putea atinge „o amploare inedită”, au avertizat oamenii de ştiinţă specializaţi în hidrologie şi climă.

Județele Galați, Vaslui, Iași și Timiș sunt cele mai afectate de inundațiile provocate de ciclonul Boris în România. Bilanțul deceselor a ajuns la șapte.

Marius-Lucian Botoș, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, la specializarea „Amenajări și construcții hidrotehnice”, a vorbit pentru „Adevărul” despre eventualele soluții pentru diminuarea efectele inundațiilor.

„Evenimentele hidrologice recente readuc în prim-plan o problemă neglijată în ultimii ani. Suprapunerea lor cu compania electorală din acest an poate readuce într-o lumină, sper, corectă acest risc continuu în care comunitățile riverane trebuie să supraviețuiască”, a susținut cadrul didactic.

Ciclurile hidrologice (aproximativ 7 ani) se repetă, cum a făcut-o dintodeauna, dar în ultima vreme într-o manieră nestaționara. „Anii secetoși sunt mai secetoși și mai calzi, iar precipitațiile se produc într-o manieră complet neuniformă (ploi intense și concentrate). Ne place sau nu, schimbările climatice sunt aici și noi trebuie să ne adaptăm”, a precizat specialistul.

El a explicat de ce inundațiile din această toamnă sunt „cu totul și cu totul speciale”: „Precipitațiile au căzut pe un sol complet uscat, vegetația fiind uscată. Infitrațiile au fost zero, toată scurgera s-a produs la suprafață și a ajuns împreună cu resturi vegetale și sediment în exces în albia cursului de apa, care în mod evident nu au făcut față.”

„Evenimentele de săptămână trecută au fost rezultatul unui cumul de condiții nefavorabile. Nu avem cum să le evităm și nu puteau fi evitate, dar magnitudinea efectelor putea fi diminuată prin măsuri preventive de manual”, a spus specialistul.

Barajul și digurile, soluția pentru toate problemele?

„De obicei, viiturile pentru care noi suntem pregătiți (cu lucrări de amenajare și regularizare) sunt cele din lunile mai și iunie, când precipitațiile vin pe un sol saturat (în urma topirii zăpezii), vegetația e dezvoltată suficient de mult pentru a interacționă cu curenții de apă, debite relativ mici înseamnă că avem niveluri relativ mari”, arată cadrul didactic.

El susține că administrația responsabilă în domeniul (Administrația Națională Apele Române) rămâne „blocată în trecutul „glorios” în care soluția la toate este BARAJUL și DIGURILE”.

În acest timp, profesorul semnalează ale probleme importante: „Traversările cu pod sunt de cele mai multe ori subdimensionate sau neglijate, întreținerea albiilor minore, controlul vegetației și construcțiile ilegale din albie sunt trecute cu vederea. Adevărul e că ne place să avem lucrări și investiții în infrastructura mare și după „Dumnezeu cu mila”. Întreținere zero. Investițiile trebuie să fie cu vizibilitate și impact imediat. Trebuie tăiată „pamblica””.

Soluții pentru dimunuarea efectele inundațiilor

Marius-Lucian Botoș a vorbit și despre rezolvare problemelor cauzate de inundații. „De cele mai multe ori, rezolvarea se obține prin aplicarea de măsuri nestructurale: întreținere și exploatare (în cazul în care avem lucrări funcționale de atenuare a viiturilor). Întreținerea albiilor minore, întreținerea bazinelor hidrografice, eliberarea albiei minore de lucrări provizorii sau permanente, controlul vegetației în albie, controlul exploatărilor forestiere din bazin în baza impactului hidrologic etc.”, precizează acesta.

El subliniază că exploatarea lucrărilor de atenuare a viiturilor trebuie făcută după regulamente de exploatare actualizate la noile realități hidrologice și din teren.

„Podurile și podețele trebuie tratate cu ce mai mare seriozitate pentru că ele reprezintă punte critice în formarea nivelurilor de apă la viituri atât în amonte cât și aval”, detaliază specialistul.

Botoș vorbește despre preocuparea foarte importantă, din ultima vreme, asupra impactului lucrărilor asupra mediului: „Ministerul mediului gestionează domeniul hidrotehnic. Sunt de acord cu această aplecare. Atâta timp cât aceasta „aplecare” nu e dusă în exces. La fel cum nu sunt de acord cu lucrări hidrotehnice în exces: cursuri de apa canalizate, betonate sau te miri ce soluții improvizate.”

„Domeniul hidrotehnic pare în moarte clinică”

Profesorul susține că în multe părți ale țării activitatea zilnică nu este perturbată de ploi sau de secetă datorita lucrărilor hidrotehnice de regularizare a debitelor (vezi Cluj, Timișoara, București): „Marea majoritate află că ele există doar când ele nu funcționează corespunzător. Marea majoritate crede că acest confort aproape zilnic ni se cuvine și nu trebuie să facem nimic. Domeniul hidrotehnic pare în moarte clinică. Avem lucrări, dar nu și specialiști suficienți care să le exploateze. Una din cele mai mari tragedii ale acestui domeniu este politizarea lui excesivă, subiect pe care nu o să-l dezvolt aici”.

Botoș amintește că la Cluj, în cadrul Universității Tehnice există, din 2008, o specializare care formează ingineri în domeniu: „Și ne luptăm ca ea să fie susținută și să fie atractiva studenților. Cred că suntem pe drumul cel bun. Avem susținerea unei mai companii care sponsorizează și îi angajează pe studenți”.

În ceea ce privește soluțiile pentru a diminua efectele inundațiilor, Botoș concluzionează: „Evenimentele că cele de săptămână trecuta sunt inevitabile. Ele pot fi atenuate ca impact prin masuri proactive (care nu caracterizează administrația responsabilă), care trebuie implementată sub forma unor politici bazinale corecte și care să nu rămână doar pe hârtie….”