duminică, februarie 25, 2024

De ce, dintre toți europenii, românii dau cei mai mulți bani pe mâncare

Share


Românii, în comparație cu ceilalți cetățeni europeni, dau cei mai mulți bani pe mâncare. De ce cheltuim atât de mult față de aceștia? Pentru să suntem săraci, pe de-o parte, dar și pentru că nu am uitat lipsurile din perioada comunismului, iar acum parcă vrem de toate, au explicat pentru „Adevărul” specialiștii în domeniu.

Mâncarea se află în topul cheltuielilor românilor. Sursa foto: Arhivă

Mâncarea se află în topul cheltuielilor românilor. Sursa foto: Arhivă

Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2022, românii cheltuiesc, în medie, pe mâncare, 23,7% din totalul venitului de care dispun lunar. Imediat sub noi se situează bulgarii, cu 18,9%, urmați de cetățenii din Slovacia și Lituania, cu 18% și cei din Estonia și Letonia, cu 17,7%. La polul opus, se află irlandezii care cheltuiesc pe mâncare doar 7% din totalul veniturilor lunare, cetățenii din Luxemburg, cu 8,2% și cei din Austria cu 8,9%.

Practic, dintre toți europenii, când vine vorba despre mâncare, românii își lasă aproape un sfert din venituri pe tejghea sau la casele de marcat. Dar nu pentru că suntem bogați, ci dimpotrivă, pentru că suntem foarte săraci, a explicat pentru „Adevărul” analistul economic Adrian Negrescu.

„Veniturile românilor sunt mai mici decât cele din Europa Occidentală. Dacă ar fi să facem o comparație între raportul prețuri/salarii în Germania, de exemplu, am da și noi mai puțini bani pe mâncare dacă am avea salariile lor”. Oamenii, spune expertul, au ajuns acum să intre în hypermarket, să se uite la prețuri și să plece. „Intră în magazin ca la muzeu. Admiră produsele pe care nu și le pot permite. Iar când cumpără, cumpără cu suta de grame ori alimente de bază. Din păcate, în topul vânzărilor se află margarina, cartofii, orezul și parizerul. Am revenit la alimentația anilor 90”, explică Negrescu. Suma mare de bani pe care o dăm pe alimente o dăm nu pentru că am cumpăra mai mult, ci mai scump. „Românii și-au redus și mai mult farfuria față de acum trei ani să zicem. Într-adevăr, când dai atât de mult pe mâncare, te gândești cum să mai strângi cureaua, să faci puțină cură de slăbire. Practic, statul ne-a impus o cură de slăbire, o alimentație în care magiunul a ajuns să reprezinte un etalon de consum în România. Ceea ce este absurd și revoltător”, a mai declarat specialistul economic.

Și sociologul Vladimir Ionaș este de aceeași părere și anume că veniturile românilor sunt mici în comparație cu cele din Occident. „Atunci când calculăm diferențe din punct de vedere procentual între România și alte state, trebuie să avem în vedere diferența foarte mare de venituri. Este normal, în astfel de condiții, să plătim mai mult decât ei la aproape orice”.

Despre sărăcie și reminiscențele comunismului

Potrivit datelor Eurostat, alimentele depășesc 14% în cheltuielile gospodăriei, iar asta se întâmplă în general în statele cu venituri salariale medii și mici. Mai mult, aceste țări sunt membre ale fostului bloc comunist. Și nu putem să nu ne punem întrebarea: oare nu este vorba, în anumite cazuri, și despre un soi de consumerism exagerat, tocmai din cauza lipsurilor pe care mulți dintre noi le-am suferit în perioada regimului comunist? Lipsuri care ni s-au întipărit în ADN, în memorie, care ne-au provocat traume și pe care acum încercăm să le uităm cumpărând, de multe ori, compulsiv? Sociologul Vladimir Ionaș ne-a explicat că românii, dincolo de faptul că au venituri foarte mici în comparație cu țările din vest, încearcă, într-adevăr, să obțină ce nu au avut în trecut. Mâncarea, hainele, încălțămintea sunt pe primul plan. „Lipsurile de atunci au făcut ca o mare parte a societății de azi să-și dorească să aibă de toate acum. Și nu este vorba numai de mâncare, ci și de tot ce putem cumpăra. Este oarecum natural ca oamenii să-și dorească să aibă acces la ceea ce nu au putut avea în toată acea perioadă”.

Sociologul Dan Petre întărește și mai mult această idee. „Mâncarea este un lucru foarte important pentru noi. Printre motive există și o componentă de natură culturală. Am trecut prin acea perioadă de penurie când nu aveam acces la alimente și atunci bogăția de pe masă vorbește despre situația noastră socială și financiară. Și asta se vede mai ales în perioada sărbătorilor. Dacă avem mesele pline, înseamnă că suntem bine. Este o dovadă față de noi înșine, dar și față de ceilalți. Eu chiar glumesc de multe ori și spun că sportul nostru național nu este oina, ci mâcatul. Mâncarea are o importanță foarte mare în spațiul nostru cultural”.

Potrivit acelorași date Eurostat, cheltuielile pentru tot ce înseamnă pentru locuință și anume apă, electricitate, gaze, alte utilități și combustibili însumează în România 18,4% din cheltuielile totale ale unei familii. Ca o comparație, ponderea medie din UE este de 24,1%. Pe primul loc în top se află slovacii, care cheltuiesc 30,3% din venituri pentru întreținerea locuințelor, urmați de finlandezi, cu 29,7% și danezi, cu 29,1%.

În ceea ce ne privește pe noi, românii, dacă privim cu atenție aceste două grupe de cheltuieli, cele pentru alimente și cele pentru locuință, o să observăm că acestea ne diminuează foarte mult venitul lunar. Vorbim, mai exact, despre un procent de 42,1%. Însă, aici ne aflăm pe locul al doilea, căci în topul celor două tipuri de cheltuieli se află Slovacia care însumează 48,3%.

România este, de asemenea, singura țară din UE unde îmbrăcămintea și încălțămintea reprezintă peste 6% din cheltuielile totale ale unei gospodării. Practic, și la acest capitol suntem codașii Europei. Mai exact, vorbim despre un procent de 6,3% din venituri care se duce pe haine, în timp ce media UE este de 4,3%.

Știm cu toții, în România și sănătatea costă mult. Cheltuielile la acest capitol se ridică la 6,9% din venitul total, în timp ce ponderea medie alocată de gospodăriile din UE este de doar 4,5%. Românii plătesc mult și pentru educație față de celelalte state europene. În schimb, la capitolul recreere și cultură, cărți și publicații suntem mai temperați. În timp ce pentru cărți europenii alocă în medie 1,% din venituri, românii alocă doar 0,5%. „Aici e o mare problemă, aici ține mai mult de educație, de modul în care societatea a avut exemple de urmat în consumul cultural. E o problemă, o știm, se vede în toate barometrele culturale, dar aici este vorba despre lipsa de modele”, a explicat cifrele sociologul Vladimir Ionaș.

Plafonarea adaosului comercial la alimente, o păcăleală magnet pentru voturi

Care este una dintre armele cu care Guvernul încearcă, spune el, să combată sărăcia și să țină cât de cât prețurile alimentelor sub control? Extinderea perioadei de plafonare a TVA-ului la anumite categorii de produse. Mai exact, Guvernul a decis să prelungească cu două luni plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Autoritățile au anunțat însă anumite modificări la lista alimentelor plafonate. Produsele de Crăciun, de exemplu, au ieșit de pe listă. Cozonacul, margarina, bulionul, carnea tocată și drojdia au fost înlocuite cu magiun și unt. Vorbim însă despre o măsură inutilă, spun experții. Analistul economic Adrian Negrescu a precizat că „plafonarea adaosului comercial e frecție la picior de lemn. Nu rezolvă problema prețurilor din magazine. Mai mult, am ajuns în situația aberantă și absurdă în care facem mai multe importuri de produse alimentare de bază pentru a asigura necesarul de consum în contextul plafonării adaosului comercial. Am stimulat importurile și nu producția locală”.

Expertul a explicat că plafonarea nu a făcut altceva decât să limiteze posibilitatea de câștig a producătorilor locali. „Dacă, într-adevăr, voiam să rezolvăm problema, puteam reduce TVA-ul la produsele alimentare de bază cum face Polonia, Portugalia la zero chiar! Statul încearcă să ne păcăleasacă spunându-ne că vrea să tempereze prețurile în condițiile în care potrivit datelor INS prețurile pe ultimele șase luni au crescut, nu au scăzut”.

Extinderea perioadei de plafonare este, după părerea specialistului, o practică doar cu miză electorală. „Nu are justificări economice, nu are în spate un studiu de impact. Nici autoritățile nu ne-au spus concret care au fost rezultatele înregistrate până acum. Soluția este să lași producătorii să concureze într-o piață liberă, să se bată în prețuri, în promoții, să dea posibilitatea oamenilor să aleagă”, mai spune expertul.



Citeste tot articolul

Sursa & Foto Credit- “adevarul.ro”

Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. romaniaexpres.ro nu este raspunzator pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: [email protected]

Cititi Termeni si Conditii

spot_imgspot_img

Read more

Local News